„Urmați Calea cea Dreaptă și fiți cât mai aproape de ea, și să știți că niciunul dintre voi nu va fi salvat și iertat prin faptele sale.” Ei au spus: „O, Mesager al lui Allah, nici măcar tu?” El a răspuns: „Nici măcar eu, decât dacă Allah mă cuprinde cu Milă și Har de la…

„Urmați Calea cea Dreaptă și fiți cât mai aproape de ea, și să știți că niciunul dintre voi nu va fi salvat și iertat prin faptele sale.” Ei au spus: „O, Mesager al lui Allah, nici măcar tu?” El a răspuns: „Nici măcar eu, decât dacă Allah mă cuprinde cu Milă și Har de la El.”

Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Urmați Calea cea Dreaptă și fiți cât mai aproape de ea, și să știți că niciunul dintre voi nu va fi salvat și iertat prin faptele sale.” Ei au spus: „O, Mesager al lui Allah, nici măcar tu?” El a răspuns: „Nici măcar eu, decât dacă Allah mă cuprinde cu Milă și Har de la El.”

[Sahih (hadis autentic)] [Narat de Bukhari și Muslim]

الشرح

Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) îi îndeamnă pe companionii să săvârșească fapte bune și să se teamă de Allah atât cât de mult pot, evitând atât extremismul, cât și neglijența, și să aibă intenții drepte în faptele lor, fiind pe deplin sinceri față de Allah și respectând Sunnah, astfel încât faptele lor să fie acceptate și să devină un motiv pentru ca Îndurarea să pogoare asupra lor. Apoi le-a spus că niciunul dintre ei nu va fi iertat și salvat doar prin faptele sale; ci trebuie să aibă parte și de Mila lui Allah. Ei au spus: O, Mesager al lui Allah, nici măcar tu nu vei fi salvat prin faptele tale, în ciuda măreției rangului lor? El a spus: Nici măcar eu, decât dacă Allah mă împresoară cu Mila și Îndurarea Sa.

فوائد الحديث

An-Nawawi a spus: „Urmați Calea cea Dreaptă și fiți cât mai aproape de ea”: înseamnă căutați Calea cea Dreaptă și urmați-o, dar dacă nu sunteți capabili să o faceți, atunci fiți cât mai aproape de ea, adică mențineți-vă aproape de aceasta. „Calea cea Dreaptă”: este drumul corect, care se află la mijloc între exces și neglijență, așa încât să nu mergeți la extreme și nici să fiți neglijenți.

Ibn Baz a spus: Faptele drepte sunt cauza intrării în Paradis, așa cum faptele rele sunt cauza intrării în Focul Iadului. Hadisul arată că admiterea lor în Paradis nu este garantată doar din cauza faptelor lor; ci, mai degrabă, aceasta trebuie să fie însoțită de Iertarea și Mila lui Allah, Preaslăvitul și Preaînaltul. Astfel, ei au intrat în Paradis ca urmare a faptelor lor, dar acest lucru a fost împlinit și confirmat prin Mila, Îndurarea și Iertarea lui Allah Preaslăvitul.

Robul nu trebuie să se lase înșelat și nici să se admire pe sine pentru faptele sale, oricât de mari ar fi ele; căci dreptul lui Allah este mai măreț decât orice faptă. Prin urmare, robul trebuie să trăiască întotdeauna cu teamă și speranță deopotrivă.

Mila și Favoarea lui Allah față de slujitorii Săi sunt mult mai vaste decât faptele lor.

Faptele drepte sunt o cauză pentru intrarea în Paradis, dar obținerea acestuia se face doar prin Favoarea și Mila lui Allah.

Al-Kirmani a spus: „Dacă este valabil pentru toți oamenii că ei nu vor intra în Paradis decât prin Mila și Îndurarea lui Allah, atunci Mesagerul lui Allah (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) este menționat în mod special aici pentru a dovedi că, deși el va intra cu siguranță în Paradis, totuși nu va intra decât prin Mila lui Allah; iar acest lucru se aplică cu atât mai mult celorlalți oameni.”

An-Nawawi a spus: Sensul Cuvântului lui Allah: „Intrați în Rai, pentru ceea ce ați făcut!” [Coran, 16:32] și „Căci acela este Paradisul ce vi s-a dat ca moștenire pentru ceea ce ați împlinit” [Coran, 43:72] și alte Versete de acest gen care indică faptul că faptele sunt un mijloc de a intra în Paradis, nu contrazic aceste hadisuri. Mai degrabă, astfel de Versete au sensul că faptele sunt un mijloc de a intra în Paradis; însă, călăuzirea către aceste fapte, adoptarea sincerității în îndeplinirea lor și acceptarea lor sunt toate obținute prin Mila și Favoarea lui Allah. Prin urmare, este adevărat că cineva nu intră în Paradis doar prin faptele sale, ceea ce este indicat de hadisuri, și este, de asemenea, adevărat că intră în Paradis prin faptele sale, adică datorită acestora, ceea ce este un semn al Milei lui Allah.

Ibn Al-Jawzi a spus: Aceasta conduce către patru răspunsuri: (1) Călăuzirea pentru a face fapte bune provine din Mila lui Allah, iar dacă nu ar fi fost Mila anterioară a lui Allah, cineva nu ar fi atins credința sau ascultarea care duc la salvare mântuire. (2) Beneficiile slujitorului sunt pentru Stăpânul său; astfel, faptele sale sunt datorate Stăpânului său, și indiferent cât de mare este recompensa pe care El o dă, aceasta indică Harul Său. (3) Se menționează în unele hadisuri că actul de a intra în Paradis este, de fapt, prin Mila lui Allah, dar determinarea gradului acolo depinde de fapte. (4) Faptele de ascultare sunt îndeplinite într-un timp scurt; totuși, recompensa este nesfârșită. Așadar, când o binecuvântare veșnică este dată ca recompensă pentru ceva trecător, aceasta indică Favoarea lui Allah, mai degrabă decât acordarea unei compensații pentru faptele omului.

Ar-Rafi‘i a spus: Nu trebuie să te bazezi pe faptele tale bune atunci când cauți iertarea și ranguri înalte, deoarece acționarea ta în acest sens nu este decât prin succesul dat de Allah, așa cum și evitarea păcatelor a fost posibilă doar prin Protecția lui Allah. Așadar, toate acestea se întâmplă prin Favoarea și Mila Sa.

التصنيفات

Unicitatea Numelor și Atributelor lui Allah